how long does viagra last 50 mg lasix furosemide 40 mg lasix 12.5 mg buy viagra cheaper levitra 10 mg is viagra over the counter usa

Ziua internationala a dorului

/, Evenimente scolare/Ziua internationala a dorului
Loading Evenimente

13 mai Ziua internationala a dorului

Atelier de dor si drag-produse culinare si de artizanat. Alte activitati pe durata intregii zile. Cod vestimentar sugerat: sfanta ie.  Subliniem faptul ca pe 13 mai este Ziua internationala a dorului 

Ca la fiecare eveniment ce il organizam, invitam pe toti cei ce doresc sa ni se alature, este un prilej pentru a omagia frumusetea si unicitatea graiului matern.

Sunt acceptate trei cuvinte de netradus din limba noastra, si anume „dor”, „doina” „colinda”. Conceptul de „dor” exprima un complex fascinant de stari sufletesti, care in mod paradoxal sunt contradictorii, insa coexista si ne definesc prin aceasta stare de alean specifica noua, romanilor. „Dor” – trei sunete in desavarsita armonie, ca scaunul taranesc cu trei picioare ce confera echilibru odihnitor si stabilitate solida. Termenul insumeaza atat blanda reverie, cat si patima iubirii devastatoare; exprima durerea  si bucuria ingemanate in iubirie, nostalgia cat si dorinta devastatoare de a vedea pe cineva drag. Specialisti in lingvistica si oamnei de litere au afirmat in repetate randuri ca nu are sinonim perfect. Pot fi construite cuvinte, expresii, fraze cu sens asemanator sentimentului profund de dor, insa cuvantul ca atare nu poate fi echivalat pe deplin, nici ca exprimare, nici ca transpunere.

Mai recent, scriitorul Salman Rushdie sugera ca pentru a intelege o societate, cel mai bine ar fi sa te uiti la cuvintele ei intraductibile. De aceea, la scoala Junimea vom onora acest termen ce ne caracterizeaza atat de bine pe noi, vorbitorii de limba romana! Ziua „dorului” reprezinta o ocazie speciala ca sa ne amintim de ceea ce ne e dor: de obiceiuri dragi, de doine, legende, balade sau colinde, de arta culinara, de valorile noastre – adevarate merinde de suflet cu care ne hranim spiritual, departe de Tara…

Am plecat de pe meleagurile copilariei si ne-am perindat exilul in lumea mare, astfel ca am ajuns sa traim in aceasta stare de spirit a dorului… de casa, de familie, de prieteni, de noi-insine… Uneori e o traire dulce-nostagica, alteori sfasietor de intensa, devenim mai sensibili la valorile mostenite, iubitori de istorie, limba si cultura noastra ancestrala si chiar mai patrioti decat am fi crezut vreodata. Dar plecarea in lumea larga ne-a dat prilejul, pe langa supracalificarea intr-o alta societate, sa comparam alte valori sau mod de a gandi si de a munci, sa invatam alta limba in care ne exprimam in viata de zi cu zi. Iar gasirea unui job, supravietuirea familiei, depinde de integrarea noastra cat mai rapida, implicit de invatarea cat mai aprofundata a limbii si a mersului noii societati de adoptie. Se zice ca nu stapanesti o noua limba decat in momentul in care incepi sa visezi in acea limba… Astfel, patrunzand substraturile altor culturi si insusindu-ne limba altor tari, suntem capabili sa afirmam ca exista termeni, mai bine spus expresii care pot traduce aproximativ fascinantul cuvant „dor”, atat de scurt si totodata de cuprinzator.

 In franceza –limba de circulatie in regiunea Quebec din Canada- am descoperit expresia vague à l’âme, care mot-à-mot se traduce val pe inima, ceea ce exprima atat de poetic si de apropiat de limba noastra notiunea de „dor”. Afro-americanii din SUA au cuvantul blues ce exprima acest gen de trairi, iar termenul a devenit un stil de muzica ce imbie la tainica visare si la nespusa fericire de a te indragosti. Mai exista cuvinte sau expresii asemanatoare in engleza –longing– sau portugheza –saudade, un termen care se pare ca e cel mai apropiat de al nostru dor. In plus portughezii au un tip de cantece, fado, care este destul de apropiat de doina. In germana, cuvantul la sehnsucht  se apropie ca sens, semnificand o iubire imposibila, dorul de tara sau nostalgia pentru paradisul pierdut. Intr-un dialect al limbii germane din sud se intalneste termenul benkshaft care se apropie de sensul cuvantului romanesc. In spaniola, añoranza numeste durerea inimii dupa cineva iubit. In limba slovaca, exista termenii clivota sau cnenie ce semnifica dorinta nostalgica pentru ceva pierdut definitiv. Atat coreenii, cat si japonezii au o filosofie intreaga despre dor. De exemplu cuvantul coreean그리움 (geurium) este tradus ca dorinta disperata a inimii de a vedea sau a intilni din nou.

In concluzie, semnificatia cuvantului pentru români este mai intensa decat aceste cuvinte, la fel modul nostru de a  intelege si exprima sentimentele.

UNESCO a realizat Dicţionarul internaţional de termeni literari, un proiect desavarsit catre la finalul secolului al XX-lea. Acesta continea cuvinte din diverse limbi ale lumii. Din limba româna au fost acceptate numai trei cuvinte de netradus, si anume „dor”, „doina” „colinda”. Constantin Noica a luat pozitie in acel moment, sustinand ca poporul nostru, cu o cultura si o civilizatie atat de ampla, are o limba deosebit de bogata si numerosi termeni-unicat ce ne caracterizeaza in mod specific.  In opinia filozofului si jurnalistului roman, ar fi trebuit introduse multe altele, printre care si „lămurire”, „sinea”, „întru”, „împieliţare”.

Otilia Tunaru, fondatoarea si coordonatoarea scolii Junimea Romana

INFORMATII DE CONTACT

Pavillon Lalemant, Secteur D3;
5625, avenue Decelles, Montreal, QC, H3T1W4 Canada


Telefon: 514-884-6530
Email: contact@junimeamontreal.org