Sambata 23 februarie -14h-15h30, sala A3, etaj III
Sambata 2 martie -14h-15h30, sala A3, etaj III

MARTISOR CU DOR DE PRIMAVARA, PROIECT DE SUFLET ROMANESC!

DE DRAGOBETE, SARBATORESTE ROMANESTE!

Martisorul, acest simbol specific numai spatiului danubiano-carpatin, exista de peste 8.000 de ani. Este inregistrat in patrimoniul UNESCO din 6 decembrie 2017.

Sarbatoarea din data de 24 februarie, numita in folclorul popular Dragobete, este o inchinare a romanilor in fata celui mai frumos sentiment al omului: dragostea.*

Va invitam sa va alaturati proiectului nostru si sa participati la atelierele de martisoare, de legende, de frumos romanesc!

Suntem uniti prin acelasi dor: dor de acasa, dor de cei apropiati, dor de bucuriile si de traditiile ce le-am cunoscut in copilaria noastra! Suntem uniti de snurul impletit cu fir alb si rosu, pe care il migaleam la fiecare inceput de primavara, pentru a-l oferi celor dragi.
In cadrul atelierului-sezatoare Traistuta cu minuni, sunteti invitati sa depanam povestiri si sa cream pe tema Vestitorii primaverii:

Dragobetele – sarbatoarea dragostei la romani. In unele traditii este numit fiu al Babei Dochia si cumnat cu eroul vegetational Lazarica.

* Etnograful Marcel Lutic sustine ca „Majoritatea denumirilor pentru aceasta sarbatoare sunt calchieri dupa numele din slava veche a praznicului „Aflarii Capului Sfantului Ioan Botezatorul”, sarbatoare numita in spatiul slav „Glavo-Obretenia”. Romanii au adaptat aceasta denumire din slava, asa aparand in veacurile evului de mijloc denumirile „Vobritenia”, „Rogobete”,” Bragobete”, „Bragovete” (unele dintre ele, foarte apropiate de mult mai cunoscutul Dragobete), pana cand, probabil si sub influenta principalelor caracteristici ale sarbatorii, s-a impus pe arii destul de extinse, mai ales in sudul si sud-vestul Romaniei, denumirea „Dragobete”.

Data sarbatorii
Ziua de 24 februarie, cand Biserica Ortodoxa praznuieste “Aflarea Capului Sf. Ioan”, credinciosii o tin cu piosenie, crezand ca in aceasta zi se pot vindeca de orice boala, aceasta mai purtand denumirea si de “cap de primavara”.

Dragobetele este sarbatorit, in general, in ziua de 24 februarie. Dar, in traditia folclorului romanesc, sunt amintite si alte date la care s-a tinut acest obicei, si anume pe 24, 28 februarie sau l, 3 si 25 martie, decalajul fiind cauzat si de cele doua calendare (Iulian si Gregorian).

Traditia Bisericii
E bine de stiut faptul, ca Dragobetele e o sarbatoare laica, iar Biserica din solidaritate cu crestinii o ingaduie ca facand parte din bucuriile vietii pamantesti. Dragobetele sau “cap de primavara”, ca si alte sarbatori laice.

Dragobetele a fost, prin excelenta, o sarbatoare a fertilitatii puse sub semnul unei magii albe, o zi a constituirii perechilor atat pentru oameni, cat si pentru animale si pasari. Pe langa valentele de divinitate protectoare a animalelor si a pasarilor, strans legata de fecunditate, de renasterea naturii, Dragobetele face parte, alaturi de majoritatea sarbatorilor populare ale lunii martie, din vesnicul cult al fertilitatii.

Acesta, a fost considerat, pana nu demult, un zeu pastoral campenesc, codrean, este imaginat ca un tanar frumos, puternic si bun, inspirator al fiorului iubirii sincere. Fetele se intorceau in sat alergand, obicei numit „zburatorit”, urmarite de cate un baiat caruia ii cazusera dragi. Credintele reprezinta o importanta dovada de continuitate a elementului dacic, un document istoric exceptional in domeniul datinilor si credintelor populare, pentru ca vorbesc despre cum au gandit si trait mosii si stramosii nostri.

Dragobete, zeul vietii
In mitologia dacica ar fi existat un zeu al mortii si al vietii care simboliza trezirea la viata a intregii naturi si, practic, marca inceputul primaverii. Acesta era sarbatorit pe 25 martie, in care avea loc un ceremonial religios, fiind o zi a invierii si a bucuriei.